Delir

Abia acum am invatat sa te tin de mana.Abia acum am invatat sa te privesc cu adevarat si sa iti vorbesc.Poate ca abia acum am invatat ca sentimentele devin tot mai comerciale.
Nu vreau sa sentimentalizez,sa dramatizez sau sa vulgarizez ceea ce se numeste :”Iubire”…Iubire..Ce e aia iubire?De unde stii tu sigur ca ceea ce simti se poate numi iubire si nu doar o simpla dorinta organica,nu doar pulsiunea
de a avea ceva interzis sau neinterzis tie?Stii tu ce e aia iubire?Jura-teeeeeeeeeeee!!!!!!!!!!Esti absolut sigur ca ceea ce simti nu este doar admiratie amestecata cu atractie sau poate doar duiosie amestecata cu orgoliul de a detine ceva ce nimeni nu poate avea.
Pffff….Cred ca am dat in paranoia la ora asta….Ei..si daca am dat,ce?E paranoia mea,numai a mea,si nu sunt obligata sa o impart cu nimeni,nici macar cu tine…
Am inceput sa zac pe rafturile pline de praf si sa imi beau licoarea sufletului…Cu fiecare inghititura simt ca e mult delir in mine,prin mine ,n tot.Ai privit vreodata in jur?Ai simtit vreodata ca libertatea ta este undeva la amanet si nu ai niciun ban in buzunar pentru a putea-o recastiga?Eu simt asta zilnic…Poate intr-o zi am sa am banii necesari pentru a-mi recapata libertatea.Si desi scepticismul meu bine prins in incercarea de a fi cat mai realista(desi nu sunt de cele mai multe ori),imi tot spun :”Sper ca esti absolut constienta ca nu vei schimba niciodata nimic si pe nimeni”…Si da,pentru o secunda,doua chiar cred in :”ratiunea” , in “luciditatea” mea ca apoi sa ma apuce iar sentimentalismul si sa cred din nou ca totul se va schimba…ma apuca asa zisul optimism…Ce e aia optimism???Optimism este atunci cand te minti ca prostu’ ca va fi bine desi esti foarte constient ca nu va fi deloc bine.
Eu sunt plina de scrum,nimeni nu vede asta,stiu foarte bine sa ma ascund in unele momente,iar unele din acele momente se numeste :”ACUM”…
Nu exista cuvinte care sa spuna ce simti si cum simti.Exista poate doar consecinte ale starilor,moduri ultra disperate de a-ti transpune un sentiment.