Ceasca cu iluzii

Pe masa din barul cu fum albastru,se afla ceasca cu iluzii diluate,care ne despartea tot mai mult.Timpul traversa prin oasele tale si nesigur,cu un zambet timid ma priveai cu spaima.Pupila se dilata si ai fi dorit ca pe retina sa ramana imortalizate toate clipele petrecute impreuna.Cu fiecare scurgere a secundei,ceasca cu iluzii se termina.
Erai ingrozit,stiai ca am sa plec din nou.Privirea-ti ma analiza si ma patrundea in toate incheieturile,cautand astfel un raspuns.Stiam ca erai confuz,stiam exact ce gandeai,stiam ca te ranesc,si totusi alegeam sa ma prefac ca nu inteleg ca ma iubeai.Ai zambit din nou si m-ai intrebat:”Ma intreb de ce dispari.As vrea sa pot stii ce te face sa fugi si de ce alegi sa fugi?”
Mi-am dat seama ca nu era o intrebare adresata mie,era propriul tau monolog,era eliberarea cuvintelor ce te chinuiau in fiecare secunda a vietii de cand ma cunosteai.
M-am uitat la ceas si mi-am dat seama ca trebuia din nou sa te las singur,fara niciun raspuns,sa te zbati de unul singur cu intrebarile si raspunsurile create de tine.Trebuia sa te las singur printre cestile cu iluzii baute sau nebaute,printre chipuri albe de plastic si printre mizeria sufletelor adunate langa tine.
Privirea-ti era goala si mana ta a vrut sa opreasca plecarea mea.Era in zadar.Stiai ca oricum voi pleca.Stiam ca vei deveni si mai confuz si puroiul va iesi la suprafata din interioul tau.Ca cestile se vor sparge,iar iluziile vor fi baute de alti localnici ai barului.Stiam tot ce gandesti,tot ce simti,insa tu nici macar nu banuiai asta.Si cu toate astea,plecam.
Din trupul meu zgariat de vise si cuvinte se nastea un nou inceput.Eram constienta ca iti otraveam fiecare clipa,ca rosul din sufletul tau se va transforma intr-un negru hidos.
Iluziile se pierdeau cu fiecare transformare.
Te-ai ridicat si ai spus:”Esti ca un pestisor,incerc sa te prind si nu reusesc”
Erai frustrat,dezamagit,amagit,si totusi sperai ca nu am sa plec.
Am scos din nou ceasul din buzunar pregatita sa plec,dar a cazut pe podeaua rece si s-a spart.
Am baut toate iluziile din ceasca de pe masa,mi-am luat paltonul si am plecat.
Tu…ai ramas pe loc,privindu-ma cum plec!